duminică, 20 februarie 2011

Dansul Lumii




Astăzi nu mă grăbesc,
Încetinez pasul în ploaie,
Îi ascult dansul,
Într-un ritm perfect,
Lin cade ca într-o cântare,
Pe obraji şi la picioare.

Astăzi nu mă grăbesc,
Maşinile se mişcă ca-ntr-o simfonie,
Prin mulţime rătăcesc,
Desculţă pe trotuarul rece,
Privirile lumii,
m-acuză de nebunie liberatoare...

Astăzi nu mă grăbesc,
Ascult balada vântului,
Şi ca-ntr-un zbor,
Îl cuprind în braţe,
Proaspăt şi învigorător,
Este dirijorul pomilor...

Astăzi nu mă grăbesc,
Timpul meu se scurge în vitrina cu jucării,
Şi în geamul ei,
Pot auzi râsete de copii,
O lume numai a lor,
De melodii şotii...

Astăzi nu mă grăbesc,
Lumea poate aştepta,
Privesc zborul unui fluture,
atât de iregular,
atât de liber,
graţios ca-ntr-o poezie...

Astăzi nu mă grăbesc,
Patul poate aştepta,
Nu vreau să închid ochii,
Luna mă cheamă trează,
Ea este centrul dansului,
Inspiraţia lumii,
Universul, orchestra ce o acompaniază...

Astăzi nu mă grăbesc,
Înmormântez ceasul,
Nu vreau să merg atât de repede,
„merg” pe dansul lumii,
Mişcări lente şi libere...
                          ca în „Ballade pour Adeline”...

2 comentarii:

  1. dansul lumii, o poezie aproape vizuala. daca ar exista impresionism in poezie, s-ar incadra perfect. e ca-ntr-un vis. inchizi ochii si parca vezi imagini pe care le-ai trait si tu candva, undeva dar cand deschizi ochii iti dai seama ca doar ai visat. desi totul parea real, erai treaz, te plimbai, a fost doar o impresie. era prea frumos, ai mai fi vrut, dar ceva te-a trezit. sa fi fost cumva ceasul pe care ai uitat "sa-l inmormantezi"...?

    RăspundețiȘtergere
  2. Sikander ( Alex): În momentul în care ceasul va fi "înmormântat" ..şi dans-ul va lua sfârşit.Din păcate ambele elemente sunt unite iremediabil.Timpul ne permite să ne bucurăm de dans,gălăgie,zgomot,zâmbet...toate ele au în sânul său viaţă,toate ele se învârt pe ritmul unui ceas. Poezia face referire la clipele în care privim prea mult la ceas..şi prea puţin la lucrurile minunate care ,aparent,nesemnficative,dar care fără de ele viaţa nu ar avea farmec..şi anume muzica.Metroul,maşinile,glasurile..toate ele compun o melodie.Pur şi simplu sunt clipe în care îmi place să mă opresc din drum,să stau pe loc şi să ascult ceea ce vrea sa-mi spună lumea !

    RăspundețiȘtergere